in nori

nu cu capul, ci cu totul. deasupra orasului, deasupra zgomotului, deasupra agitatiei, domiciliaza un micut. planteaza vise seara, si le culege dimineata, isi scutura plapumioara si apar imprastiate pe cer scamele. uneori mai canta la chitara, iar sunetele ajung pana la noi, alteori se joaca cu lumina. ba o aprinde, ba o stinge. e foarte nehotarat. alteori iese in fata casei si isi spala masina, si toate zoaiele ne cad in cap. si cel mai important e ca e fericit, singur acolo sus in casa lui.